luni, 14 august 2017

DIN CASA...

 Ma bucur ca am apucat sa intru aici dupa cateva incercari nereusite
 Scriu si sterg in mod repetat propozitii si fraze pentru ca nimic din ce tastez nu mi se pare interesant dar parca as vrea sa va spun totusi ceva,de asta am si intrat pana la urma.
 Astazi ne-am trezit cu o vreme de toamna adevarata.
 Spre dimineata a inceput sa ploua (era mai degraba o furtuna) si nasucul se facuse rece,picioarele la fel.
 Am tras bebelicica mai aproape de mine si ne-am -cuibaricit- pana s-a oprit ploaia.
 Mirosul de frig si toamna,senzatia de talpi reci,nevoia de o paturica-toate astea m-au trezit din lancezirea din ultimul timp(bine...am mai ramas in pat sa imi cuculesc bebedeliciosica-stiu..inventam cuvnte de cand o avem pe A.)
 M-am hotarat sa actionez si sa las leneveala.
 Ma refer la faptul ca organizarea mea este la pamant-nu exagerez-o adun efectiv de pe jos in fiecare zi si tot acolo o gasesc ziua urmatoare.
 Casa este vraiste mereu,din consumatori de mancare sanatoasa am devenit amatori de dulciuri,junk food si take away (si bebe nu are nicio vina..adica..am avea timp sa gatim sanatos).
 Lucrul asta se vede nu doar la bugetul serios afectat ci si la..cantar.
 Ideea este ca va povesteam odata de bullet journal-ul meu care ma ajuta enorm de mult sa ma organizez si sa fiu pe cat posibil stapana pe meniul saptamanii,pe lista de cumparaturi,treburile casnice etc.,se pare ca l-am abandonat si lucrul acesta se simte.
 Partea sanatoasa este ca ne dam seama si incet incet incercam sa revenim pe drumul vechi,cel bun si cunoscut(ca doar l-am strabatut zi de zi)
 Am luat o agenda tare draguta de la Carturesti care imi va fi pe post de arma...(la inceput nou se vor lucruri noi...zic!)








 Din atelier ceva nou.  Am terminat si fata de perna inceputa de ceva timp.
 Nu stiu dar parca a durat o vesnicie sa o termin si am simtit asa..o povara cand lucram la ea...desi a iesit frumusica tare.
 Nu cred ca imi place sa lucrez foarte mult patrate.
Dureaza mult ascunderea firelor,unirea..
 Inca nu ma pot scutura de senzatia de vinovatie pe care o am cand vreau sa incep ceva nou dar am in lucru alt proiect asa ca am sfarsit-o..



 Ma gandesc ca vine toamna si imi doresc sa incep o patura noua,nu stiu daca si cand o voi termina dar imi doresc muult de tot sa incep o patura noua,probabil caut mereu sa satisfac zenzatia de coziness pe care o doresc in casa noastra.
 Pana atunci am inceput lucrul la maruntisuri pentru daruit celor dragi de Sarbatori(da..imi fac de vara sanie) .






 Fularul in lucru este dintr-un fir absolut superb,matasos dar lanos,moale si pufos(are 60% bambus in compozitie),am ales sa il fac mai lat pentru ca un fular bun inseamna sa fie generos ca dimensiuni.
 Din casa ghemuletilor cam atat.
 Nimic nou,nicio vacanta,aceleasi zile care se scurg...catre mult asteptata toamna...
 Ba sa nu va mint,avem ceva nou- primii 2 dintisori.
 Greul a trecut,avem 2 si nu ne mai trebuie decat cativa 30 😂







 Ceva idei pentru o organizare mai reusita?In special la intretinerea casei..



Imbratisari!

duminică, 23 iulie 2017

DUMINICA IN ATELIERUL MEU...

 Nu lucrez Duminica,insa imi place sa pierd timpul in atelier atunci cand pot...
 Este locul in care gandesc cel mai bine.
 Asa arata Duminca de astazi in atelierul meu...si da...imi place sa stau in pijamale  ...














 Cum arata Duminica voastra?


Imbratisari!

marți, 18 iulie 2017

PATURICA CANDY

 Zilele acestea am luat o pauza de la proiectele mele pentru a lucra o paturica pentru o bebelusica mai mica decat A. cu 2 luni.
 Trebuie sa recunosc ca  a fost extrem de placut timpul petrecute cu aceste randuri colorate asemeni bombonelelor, insirate spre bucuria unei mici micute.
 M-am gandit ca poate sa devina paturica ei preferata peste ani,ca o va incalzi in toamna-iarna ce vor urma,ca ii va colora privirea,m-am gandit la ea ca la micuta mea si sper pentru ea aceleasi lucruri bune in viata...
  

 Am profitat de vremea usor racoroasa din utimul timp si am lucrat si afara,pe terasa(ma rog,atat cat mi-a permis mica mea si somnul ei de peste zi).
 Abia astept sa vina toamna,desi nici vara asta nu stiu cand a trecut,
 Prea repede trece timpul..ma intreb de ce se grabeste...de ce ne grabim si noi...de ce nu ne oprim sa savuram mai mult micile placeri care ne fac sa zambim...
 Cum ar fi insiruirea de randuri  pe o terasa colorata...




 Cafeaua...




 Firul cu care am lucrat (pentru cine doreste sa stie) este unul pentru copii-Baby Marvel si contine 25% lana iar modelul este de AICI  .

 Si da,paturica se potriveste perfect unui bebelas pufos cu picioruse grasute si mici..am testat-o ...




 Impachetata si gata de plecare,paturica in culori de bombonele o sa plece maine pentru a pazi visele unui graunte de om a carui viata imi doresc sa fie buna cu ea...










Imbratisari!

duminică, 9 iulie 2017

ASTAZI...

...indraznesc sa spun ca este o zi buna.In ciuda sperantelor noastre,dupa vizite la 4 medici si o oprire la un audiolog,se pare ca micuta A.are intr-adevar o problema de auz.
 Inca nu suntem pe deplin reveniti din soc insa incercam sa o scoatem la capat.Se pare ca o sa poarte aparate auditive cam toata viata.
 Astazi am facut o retrospectiva la ultima perioada si la tot ce a insemnat ea odata cu aflarea acestui diagnostic.
 Punem lucruile in balanta si avem mai multe bune.
 In primul rand suntem recunoscatori ca am ales sa nasc la o clinica privata unde se facea screening-ul de auz(asa am aflat din timp ca ar putea avea o problema) si ca ii vom pune aparatele din timp,pentru a nu pierde startul in vorbire.Apoi ne bucuram ca din toate cele 4 hipoacuzii,micuta A. o are pe cea mai usoara(pentru ca ne faceam scenarii gen - cum aude ea o alarma,un clanxon daca se termina bateriile la aparat,daca il pierde etc) 
 Ne bucuram ca ea este totusi sanatoasa si ca va avea o viata absolut normala,ca zambeste si se bucura.
 Suntem cel mai recunoscatori pentru faptul ca pentru fetita noastra exista totusi o rezolvare care ne este la indemana din toate punctele de vedere,ca ea nu trebuie sa sufere operatii,sa ia tratamente etc.
Audiologul spunea ca majoritatea parintilor nu accepta ca bebelusii au o problema incat vin pe la 2-3 anisori cand vad ca mcutii nu vorbesc bine sau deloc,nu reactioneaza cand ii striga etc. si cand vorbirea corecta si clara este greu de recuperat necesitand muuulta logopedie.
 Este greu de acceptat un diagnostic mai alesc cand nu te astepti,dar ma bucur ca am investigat din timp,ca am ales sa nu ne mintim ca este bine.
 Sunt atatia parintii cu inima bucati si atatia micuti care sunt amortiti de durere si isi traiesc viata prin spitale incat multumim Lui Dumnezeu ca A. are ceva ce se poate remedia(chiar daca o sa poarte aceste aparate auditive)
 Eu nu pra vorbesc despre relatia cu Dumnezeu pentru ca o consider personala,dar adevarul este ca de fiecare data cand L-am rugat,a fost alaturi de noi...si au fost dati destule.
 Astazi este o zi buna pentru ca sunt recunoascatoare.
Astazi este o zi buna  pentru ca ma scutur de mine din ultimile 2 luni si aleg sa vad lucrurile frumoase pe care viata ni le ofera



 Astazi este o zi buna pentru ca beau cafeaua pe terasa si scriu aceste randuri zambind.
 Astazi este o zi buna pentru ca stiu ca soarele straluceste chiar si dupa nori.


 Astazi este o zi buna pentru ca am inceput un nou proiect colorat in atelier.



Astazi este o zi buna,indraznesc cu tarie sa spun,pentru ca pumnul mic din mana mea si zambetul stirbel si larg imi spun ca totul va fi bine...


Imbratisari!

sâmbătă, 17 iunie 2017

NORMALITATE(?)

 Nu am mai intrat de mult pe internet.Nu am avut timp.Stiu ca suna ca o scuza cliseu dar chiar nu am avut timp sa aprind calculatorul.
 Va spun ca nu stiu cum va descurcati voi,cele cu mai multi copii dar eu cad lata in fiecare seara dupa ce bebelicica adoarme(bine macar ca are somnul de noapte linistit),iar ziua urc-cobor scari si incerc sa fac de toate(curatenie,mancare etc) dar oricat ma stradui,casa parca nu este curata,mancarea nu este gata la timp...
 Zilele trecute m-am rasfatat cu 15 minute pentru a imi da unghiile cu lac(incolor,bineinteles)
 Bebelicica este minunata,doar ca am avut si inca avem niste emotii cu o problema care credem noi ca nu exista de fapt si ca este doar o gresala pentru ca avem incredere in ce vedem la ea.
 Speram ca luna asta,dupa un al 3-lea drum la Bucuresti sa aflam despre ce este vorba.
 In atelier nu am mai intrat decat asa..rar,cu bebelicica in scoica si interesata de jucaria ei preferata -o banala punga care fosneste.


 Cu toate astea am terminat prima husa de la cele 3 tamburele cumparate atunci cand ne-am mutat si care erau tare uratele.Eram la un pas de a le arunca dar sunt extrem de practice,poti sta pe ele,pot fi folosite ca mici masute-cred ca am dat 50 de lei pe unul de la Dedeman daca nu ma insel.
 Ma bucur ca am mai reusit sa fac ceva pentru casa noastra si sa o coloram mai mult.
 Husa este facuta in intregime din resturile de la ultima patura si are acelas model.
 Arata tare drgut si am inceput-o pe urmatoarea care va fi in 2 culori.



 Eu cred ca o voi folosi ca masuta langa scaunul in care lucrez....


 Ideea este ca incep de la un timp sa ma intreb daca asta este noua noastra normalitate.
 Nu ma refer la oboseala..ci la faptul ca linistea noastra sufleteasca s-a dus.
 Nu cred ca vom mai avea parte de ea,mereu ne vom face griji pentru mica A.
 Chiar si cand va fi mare si plecata de acasa..vom gasi noi din ce sa ne facem griji(daca a mancat,daca si-a luat umbrela,daca stranuta de 3 ori in loc de 2 😆😆 )...
 Cineva drag mi-a zis ca  asa este cand ai bilet in primul rand.
 Cert este ca momentan sunt bulversata putin,nimic nu este asa cum ma asteptam,este absolut superb sa fi mama,dar tremurul asta al inimii si gandul la ziua de maine ma sperie.
 Asta pentru ca ea(mica A.) este perfecta 💗si eu nu.Iar eu m-am saturat de stangacii,vreau profesionalism din partea mea 😆😆😆.
 Ar trebui totusi sa imi fac griji pentru ziua de maine atunci cand va veni nu? 😕
 Da,probabil ca am sa ma pacalesc ca asa voi face 😆😆😆


Imbratisari!

P:S.va sfatuiesc sa va uitati pe Copilarim  unde Rux a lansat canalul de Youtube al blogului-sa imi spuneti mie daca nu are voce de spus povesti-calda si linistita...